Grupa mică este cea mai
fiziologică dintre toate grupele de grădiniţă. Grupa mică este cea mai amuzantă
dintre toate grupele de grădiniţă.
Sunt
o intelectuală, dom’le, sunt licenţiată în Pedagogia Învăţământului
Primar şi Preşcolar. Am preocupări alese, citesc cărţi de pedagogie, caut
materiale didactice cât mai interesante pentru copii, cotrobăi prin internet,
mă documentez, mă implic în tot felul de proiecte, car kilograme de jucării la
grădiniţă, în speranţa că cei mici vor găsi cel puţin o jucărie pe gustul lor.
Ponei şi unicorni, păpuşi cu păr, păpuşi chele, set de coafor, set de doctor,
cuburi, rotodiscuri, Thomaşi mari, Thomaşi mici, Lego, jocuri de masă, cărţi
groase, cartonate, cărţi textile, jucăriiiiiii, jucăriiiii!
Am
câte o zi în care mintea mea funcţionează cam aşa:
-
“Caietul educatoarei”... obiective de referinţă....tema anuală de studiu...
-
Ingrid, am muci!
-
Ia, te rog, o batistă şi şterge-ţi nasul.
-
Unde să duc mucii?
-
La coşul de gunoi, te rog.
Revin: număr de activităţi
integrate, domenii experienţiale, câte de matematică?, limbă şi comunicare... o
activitate, da, bine. Estetic şi Creativ... o muzică, o plastică, alternativ...
-
Mă trece caca!
-
Tare?
-Mhm
( ţopăieli).
-
Stai, o chem acum pe Lumi să te ducă la baie.
Trece dimineaţa, vine prânzul,
copiii mănâncă ( “O zis mama să pap tot.” “ Mănâncă supa şi cât poţi din felul
doi.”, “Mai vreau pită!”, “Spune “te rog!” “, şamd). Se merge la baie, se
execută programul de tranzit intestinal, se spală mânuţele (“Spală-te cu
săpun!”), după care urmează programul de dezbrăcat şi culcat.
Capul
meu începe să macine informaţiile strict intelectuale: fişe de evaluare, raport
de evaluare iniţială, bifat!, caiet de observa...
-
Mă ajuuuuţi? Nu pot!
- Ai
puţină răbdare, acum o ajut pe D.
- Ai
văzut ce bluză aaaam?
-
Foarte frumoasă ! Pijamaua ta miroase frumos. Ţi-e somn?
-
Da, o să dorm.
-Somn
uşor!
-
Dă-mi căluţu’ !
Copiii
sunt în pat. Mă aşez la masă, încep să răsfoiesc cărţi, reviste, orice mă ajută
să planific fară să greşesc. Creierul funcţionează: proiecte educaţionale,
termen-limită?, dosarul de gradul II, inspectorat, acte, semnături,
bibliorafturi, activitate metodică, cănd?, ora 17, miercuri, obiective
operaţionale grupa mică, mărul-observare, harta proiectului, scrisoare pentru
părinţi.
Cap
ridicat:
-Vleau
caca!
-
Încalţă-te, o chem pe Lumi.
-
Nu pot, că nu intlă picioiu’! Vleau cacaaaaaaa!
-
Alo? Doamna Lumi, haideţi repede... hai, bagă piciorul, că trag eu de papuc!
Trece
programul de somn,, încep să apară primii părinţi, bunici, bone.
-
Maaaamiiii!
-
Du-te să te îmbrace! Te aştept la uşă.
Mama
rămâne în pragul uşii, uitându-se blajin la copilul care-şi bagă mâinile în
părul meu, cât timp stau aplecată ca să-l ajut să se încalţe. La
plecare îi zice celui mic să salute. El nu vrea. Nu vrea nici ea, aşa că pleacă
amândoi, fericiţi că s-a mai încheiat cu bine o zi la grădiniţă.
Petrec
o fetiţă la uşa. Îi dau gustarea, îi zâmbesc mamei şi dau să plec.
-
Auziţi?
-
Da, poftiţi.
-
Aţi început să faceţi germană cu ei? Nu mi-a zis nimic acasă...
-
Da, am început săptămâna trecută. Nu cred că va spune ceva acasă prea
devreme. Trebuie să aveţi puţină răbdare.
-
Mhmmmm... da’ auziţi? Caca o făcut? Era cam constipată ieri.
Mintea
mi se blochează. Mult caca şi pipi şi muci într-o zi, dar chiar nu mai ştiu
care, cine, cum şi când. Ridic din umeri şi mă întorc spre salvarea mea:
-
Doamna Lumi, o făcut V. caca azi?
Răspuns
prompt:
-
Da, la prânz.
Mama zâmbeşte fericită, mă salută cu
“O zi bună!” şi pleacă, de asemenea mulţumită că s-a mai încheiat cu bine o zi
fără constipaţie la grădiniţă.
Ziua se încheie şi pentru mine, încerc
să-mi pornesc rotiţele de pedagoagă cu studii superioare, să fac verificarea
mentală a actelor de rezolvat, dar singura mea replică este una á la Scarlett
O’Hara: “O, mai dă-le naibii de acte: mai e şi mâine o zi!”
Adevar graiti! Bine zis! Sunteti fericita ca aveti o Doamna Lumi! La program normal, gradinite cu mai putin de 4 grupe, avem ingrijitoare cu 0,5 norma. In timpul activitatilor nu avem alaturi pe nimeni, cand il apuca pe unul caca... e jale. Peste 20 copii raman in clasa si mergi cu el la wc. Incepi o cursa contracronometru intre wc si clasa sa supraveghezi ambele tabere.. majoritatea din clasa si copilul de la toaleta...
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCata dreptate aveti!
RăspundețiȘtergereCata dreptate aveti!
RăspundețiȘtergereDe acum este recomandat sa va ganditi si la proiectul cu biodiversitatea si cum planificati micutii sa-si prezinte proiectele personale!
RăspundețiȘtergereADEVARAT!
RăspundețiȘtergereIn clasa noastra,la o grad.cu program prelungit din Piatra Neamt,colega mea ,a fost intrebata de catre o bunica daca a eliminat viermii intestinali(ii administrase copilului cu o seara inainte un medicament...)
Ne-am simtit profund jignite.....am fost "motivate" sa ne finalizam masterul in domeniul educatiei!
Dar să prestati activități instructiv educative pe perioada vacantei cu preșcolarii ai căror părinți nu au cu cine îi lasă nu vi s-a propus???
RăspundețiȘtergereDa Intr-un an am fost intrenata daca organizam cursuri in perioada sarbatorilor de iarna. Cand i-am adus aminte mamicii va e craciunul ea a raspuns " si eu ce fac cu el acasa?" ( mamica era casnica!)
Ștergere1.Oare vacantele sunt doar pentru educatoare? Dragi parinti vacantele sunt pentru copii, noi suntem in activitate, cine vrea liber face cerere de concediu!
Ștergere2. Subiectul discutiei este altul!
Daca sunteti asa bine pregatite si mai sunteti si competente urcati o scara mai sus si lasati-le pe cele cu studii medii sa se ocupe de mucosi
ȘtergereFiți mai explicit (ă), vă rog. Sunteți pe blogul meu, la mine acasă aşadar şi nu tolerez tonul de harță cu care ați ales să postați aici.
ȘtergereAm recitit ceea ce am scris în urmă cu trei ani. Avem din nou grupă mică şi nu s-a schimbat nimic, în afară de nivelul aşteptărilor părinților vis-à-vis de prestațiile noastre şi în afară de volumul de acte de întocmit în afara muncii de la grupă. Nivelul şi volumul au crescut, noi am rămas aceleași. Concluziile să le tragă cine-o vrea, eu doar povestesc ce se întâmplă.
RăspundețiȘtergere